Președinta Consiliului Național al Elevilor, Iulia Miron, elevă la liceul clujean ”Gheorghe Șincai”, vorbește despre mandatul cu care a fost aleasăîn fruntea organizației, despre misiunea acesteia și despre sistemul educațional românesc.
Reporter: Care este, în viziunea ta, misiunea Consiliului Național al Elevilor?
Iulia Miron: Misiunea Consiliului Național al Elevilor este de a reprezenta elevii în forurile decizionale, apărând și promovând drepturile și interesele acestora. Susținem implementarea unei legislații favorabile mediului școlar, care să asigure un climat educațional democratic, un sistem educațional de calitate, adaptat nevoilor socio-economice actuale.
Pe lângă partea de reprezentare, ne dorim să devenim un punct de reper important pentru elevii din România și pentru instituțiile implicate în procesul decizional, o forțăîn societate, care să contribuie la democratizarea sistemului educațional. CNE desfășoară activități pliate pe nevoile elevilor, susține voluntariatul și cetățenia activă, prin implicarea elevilor în comunitate.
Rep.: Care este mandatul cu care ai fost aleasăși ce îți propui să realizezi în acest an la conducerea Consiliului?
I.M.: Am fost aleasă la conducerea CNE pentru un an. În această perioadă, mi-am propus să reprezint elevii la nivel european, CNE aderând şi fiind totodată acceptat ca membru observator în cadrul OBESSU. The Organising Bureau of European School Student Unions este organizaţia elevilor la nivel european. De asemenea, echipa CNE a finalizat Statutul Elevului, documentul care prevede drepturile şi obligaţiile elevilor din România. Acesta a fost finalizat în cadrul Adunării Generale a CNE de la Cluj şi se afla în prezent la minister. Am solicitat aprobarea documentului prin ordin de ministru, conform art. 80, alin. 2 al Legii Educaţiei Naţionale. În scurt timp vom afla dacă va fi respectată aceasta prevedere a legii. Vom face tot posibilul ca statutul să fie aprobat!
Un alt obiectiv propus pentru acest mandat a fost întărirea rolului consultativ al Consiliului Naţional al Elevilor, prin participarea la dezbateri pe tema sistemului educaţional şi militând pentru obţinerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administraţie. CNE a desfăşurat şi o serie de proiecte şi campanii, cu impact mare asupra elevilor, în colaborare cu parteneri importanţi pentru societatea românească.
În următoarea perioadă de timp, ne dorim să avem o reală contribuţie la stabilirea politicilor educaţionale, în scopul prevenirii abandonului şcolar, scăderii ratei absenteismului şi reducerii fenomenului de violenţăîn şcoli. De asemenea, ne dorim o colaborare strânsă cu factorii decizionali şi reprezentanţi ai ONG-urilor, în vederea conturării unei viziuni comune asupra sistemului educaţional.
Nu în ultimul rând, reprezint elevii judeţului Cluj, iar începând din toamnă, Consiliul Judeţean al Elevilor Cluj va organiza cea de-a 11-a ediţie a festivalului de teatru, Histrioniada Liceenilor, Gala CJE Cluj şi alte proiecte, ai căror beneficiari îi reprezintă elevii clujeni şi membrii comunităţii clujene.
Rep.: Ai avut ocazia săîntâlnești ”omologi” ai tăi din alte țări? În ce fel crezi că e diferită experiența elevilor români de cea a altor copii europeni?
I.M.: În luna martie am avut ocazia de a măîntâlni cu o parte dintre membrii bordului de conducere a OBESSU. În acest context au început şi demersurile pentru aderarea CNE la OBESSU. Am avut ocazia de a împărtăşi diverse experienţe cu liderii elevilor de la nivel european. Experienţele sunt diferite datorită problemelor cu care se confrunta fiecare sistem educaţional în parte. În ţările cu un sistem educaţional de calitate, precum Finlanda, organizaţiile reprezentative ale elevilor se axează mai mult pe partea de implicare a elevilor în comunitate, spre deosebire de alte organizaţii, din alte ţări europene, care se axează mai mult pe obţinerea unor drepturi pentru elevi. Cu siguranţă voi fi mai informată despre aceste aspecte odată cu prima participare a CNE la Şcoala de Varăşi Adunarea Generală a OBESSU, care vor avea loc în Estonia, în scurt timp, şi care reunesc reprezentanţi ai organizaţiilor de elevi din toată Europa! De asemenea, anul acesta, am avut ocazia de a participa la o conferinţă internaţională a ESU (European Students Union), organizată de ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România), pe tema condiţiilor sociale din învăţământul universitar. A fost o experienţă unică, am învăţat o sumedenie de lucruri despre stabilirea şi implementarea unor politici sociale, atât de la liderii studenţilor din România, cât şi din Europa!
Rep.: Ce doresc elevii să vadă schimbat în sistemul educaţional românesc? Și care sunt pârghiile prin care pot obține aceste schimbări?
Elevii îşi doresc o investiţie în educaţie!
Educația și sănătatea reprezintă domeniile principale pe care o societate ar trebui să se bazeze. De vreme ce fondurile alocate pentru educație sunt efectiv mult sub costurile unei investiții în această direcție, nu putem vorbi de o reformă adevărată.
Ne dorim un sistem educațional adaptat nevoilor socio-economice actuale. La nivel social, sistemul nu se axează suficient pe dezvoltarea personală a elevilor. Se încurajează prea puțin munca în echipăși abilitățile de comunicare eficientă. De asemenea, în contextul economic actual, se caută persoane specializate în domeniile de muncă, specializare pe care sistemul nu o oferăîn prezent, având în vedere faptul că elevii nu se pot axa pe anumite domenii de studiu. Cu excepția alegerii profilului la începutul clasei a 9-a și a „opționalelor obligatorii”(paradoxal), elevul nu are nicio putere de decizie asupra materiilor pe care le studiază. În consecință, alegerea unei direcții în ceea ce privește cariera pe care un elev dorește să o urmeze este dificilă. Elevul este constrâns să se focuseze mult prea mult pe materii de care nu este interesat în mod direct.
Un alt aspect care ar trebui luat în considerare în cazul unei reforme în educație îl reprezintăînvățământul tehnologic. Școlile tehnologice nu pregătesc elevii pentru piața muncii și nu sunt promovate ca o alegere viabilăîn defavoarea învățământului teoretic.
Din păcate, sistemul este foarte afectat de lipsa pregătirii resursei umane. Datorită renumerației profesorilor, meseria aceasta nu reprezintă cu adevărat o oportunitate în cariera unei persoane, ci, din contră o alternativă a lipsei altor oportunități în piața muncii. Dotarea unităților de învățământ lasă de dorit, iar o serie de alte componente ale sistemului, precum programa școlară, necesită o investiție care ar înregistra rezultate reale spre eficiențăși calitate în tot procesul educațional.
Ne dorim 6% din PIB pentru educaţie, democratizarea sistemului, prin aprobarea Statutului Elevului și obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administraţie!
O reformă eficientăîn educație necesită o durată medie spre lungă de timp pentru a fi posibilă analiza rezultatelor. O reformăîn educație necesită mobilizarea întregii societăți, o colaborare între elevi, profesori, părinți, autorități, mediul ONG și cel de afaceri.
A consemnat Diana Gabor
Reporter: Care este, în viziunea ta, misiunea Consiliului Național al Elevilor?
Iulia Miron: Misiunea Consiliului Național al Elevilor este de a reprezenta elevii în forurile decizionale, apărând și promovând drepturile și interesele acestora. Susținem implementarea unei legislații favorabile mediului școlar, care să asigure un climat educațional democratic, un sistem educațional de calitate, adaptat nevoilor socio-economice actuale.
Pe lângă partea de reprezentare, ne dorim să devenim un punct de reper important pentru elevii din România și pentru instituțiile implicate în procesul decizional, o forțăîn societate, care să contribuie la democratizarea sistemului educațional. CNE desfășoară activități pliate pe nevoile elevilor, susține voluntariatul și cetățenia activă, prin implicarea elevilor în comunitate.
Rep.: Care este mandatul cu care ai fost aleasăși ce îți propui să realizezi în acest an la conducerea Consiliului?
I.M.: Am fost aleasă la conducerea CNE pentru un an. În această perioadă, mi-am propus să reprezint elevii la nivel european, CNE aderând şi fiind totodată acceptat ca membru observator în cadrul OBESSU. The Organising Bureau of European School Student Unions este organizaţia elevilor la nivel european. De asemenea, echipa CNE a finalizat Statutul Elevului, documentul care prevede drepturile şi obligaţiile elevilor din România. Acesta a fost finalizat în cadrul Adunării Generale a CNE de la Cluj şi se afla în prezent la minister. Am solicitat aprobarea documentului prin ordin de ministru, conform art. 80, alin. 2 al Legii Educaţiei Naţionale. În scurt timp vom afla dacă va fi respectată aceasta prevedere a legii. Vom face tot posibilul ca statutul să fie aprobat!
Un alt obiectiv propus pentru acest mandat a fost întărirea rolului consultativ al Consiliului Naţional al Elevilor, prin participarea la dezbateri pe tema sistemului educaţional şi militând pentru obţinerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administraţie. CNE a desfăşurat şi o serie de proiecte şi campanii, cu impact mare asupra elevilor, în colaborare cu parteneri importanţi pentru societatea românească.
În următoarea perioadă de timp, ne dorim să avem o reală contribuţie la stabilirea politicilor educaţionale, în scopul prevenirii abandonului şcolar, scăderii ratei absenteismului şi reducerii fenomenului de violenţăîn şcoli. De asemenea, ne dorim o colaborare strânsă cu factorii decizionali şi reprezentanţi ai ONG-urilor, în vederea conturării unei viziuni comune asupra sistemului educaţional.
Nu în ultimul rând, reprezint elevii judeţului Cluj, iar începând din toamnă, Consiliul Judeţean al Elevilor Cluj va organiza cea de-a 11-a ediţie a festivalului de teatru, Histrioniada Liceenilor, Gala CJE Cluj şi alte proiecte, ai căror beneficiari îi reprezintă elevii clujeni şi membrii comunităţii clujene.
Rep.: Ai avut ocazia săîntâlnești ”omologi” ai tăi din alte țări? În ce fel crezi că e diferită experiența elevilor români de cea a altor copii europeni?
I.M.: În luna martie am avut ocazia de a măîntâlni cu o parte dintre membrii bordului de conducere a OBESSU. În acest context au început şi demersurile pentru aderarea CNE la OBESSU. Am avut ocazia de a împărtăşi diverse experienţe cu liderii elevilor de la nivel european. Experienţele sunt diferite datorită problemelor cu care se confrunta fiecare sistem educaţional în parte. În ţările cu un sistem educaţional de calitate, precum Finlanda, organizaţiile reprezentative ale elevilor se axează mai mult pe partea de implicare a elevilor în comunitate, spre deosebire de alte organizaţii, din alte ţări europene, care se axează mai mult pe obţinerea unor drepturi pentru elevi. Cu siguranţă voi fi mai informată despre aceste aspecte odată cu prima participare a CNE la Şcoala de Varăşi Adunarea Generală a OBESSU, care vor avea loc în Estonia, în scurt timp, şi care reunesc reprezentanţi ai organizaţiilor de elevi din toată Europa! De asemenea, anul acesta, am avut ocazia de a participa la o conferinţă internaţională a ESU (European Students Union), organizată de ANOSR (Alianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România), pe tema condiţiilor sociale din învăţământul universitar. A fost o experienţă unică, am învăţat o sumedenie de lucruri despre stabilirea şi implementarea unor politici sociale, atât de la liderii studenţilor din România, cât şi din Europa!
Rep.: Ce doresc elevii să vadă schimbat în sistemul educaţional românesc? Și care sunt pârghiile prin care pot obține aceste schimbări?
Elevii îşi doresc o investiţie în educaţie!
Educația și sănătatea reprezintă domeniile principale pe care o societate ar trebui să se bazeze. De vreme ce fondurile alocate pentru educație sunt efectiv mult sub costurile unei investiții în această direcție, nu putem vorbi de o reformă adevărată.
Ne dorim un sistem educațional adaptat nevoilor socio-economice actuale. La nivel social, sistemul nu se axează suficient pe dezvoltarea personală a elevilor. Se încurajează prea puțin munca în echipăși abilitățile de comunicare eficientă. De asemenea, în contextul economic actual, se caută persoane specializate în domeniile de muncă, specializare pe care sistemul nu o oferăîn prezent, având în vedere faptul că elevii nu se pot axa pe anumite domenii de studiu. Cu excepția alegerii profilului la începutul clasei a 9-a și a „opționalelor obligatorii”(paradoxal), elevul nu are nicio putere de decizie asupra materiilor pe care le studiază. În consecință, alegerea unei direcții în ceea ce privește cariera pe care un elev dorește să o urmeze este dificilă. Elevul este constrâns să se focuseze mult prea mult pe materii de care nu este interesat în mod direct.
Un alt aspect care ar trebui luat în considerare în cazul unei reforme în educație îl reprezintăînvățământul tehnologic. Școlile tehnologice nu pregătesc elevii pentru piața muncii și nu sunt promovate ca o alegere viabilăîn defavoarea învățământului teoretic.
Din păcate, sistemul este foarte afectat de lipsa pregătirii resursei umane. Datorită renumerației profesorilor, meseria aceasta nu reprezintă cu adevărat o oportunitate în cariera unei persoane, ci, din contră o alternativă a lipsei altor oportunități în piața muncii. Dotarea unităților de învățământ lasă de dorit, iar o serie de alte componente ale sistemului, precum programa școlară, necesită o investiție care ar înregistra rezultate reale spre eficiențăși calitate în tot procesul educațional.
Ne dorim 6% din PIB pentru educaţie, democratizarea sistemului, prin aprobarea Statutului Elevului și obținerea dreptului de vot al reprezentantului elevilor în cadrul Consiliului de Administraţie!
O reformă eficientăîn educație necesită o durată medie spre lungă de timp pentru a fi posibilă analiza rezultatelor. O reformăîn educație necesită mobilizarea întregii societăți, o colaborare între elevi, profesori, părinți, autorități, mediul ONG și cel de afaceri.
A consemnat Diana Gabor