Sub pretextul mai mult decât generos al proiectului intitulat “Dialoguri culturale în comunităţile româneşti din diasporă”, USL BN, în frunte cu “baroneţul” Emil Radu Moldovan, a început deja campania electorală pentru europarlamentarele din 2014. Toată“ţărăşenia” a costat aproape 1500.000 de lei, luaţi de la bugetul local.
Ţinta acestui început de campanie electorală cu bătaie lungă a fost localitatea spaniolă Vilanova i la Geltru, unde sunt stabiliţi câteva mii de bistriţeni, în cea mai mare majoritate proveniţi din Feldru, un fost fief al USL-ului.
Mai mult “creierul” acestei “operaţiuni”, dar şi cel cu ideea şi organizarea, Ştefan Sângiorzan, fostul primar din Feldru, în prezent consilierul personal al lui Emil Radu Moldovan, preşedintele CJ BN, s-a inspirat dintr-o acţiune anterioară pusăîn practică pe când păstorea cetăţenii din această comună, o cetate aproape inexpugnabilă a PSD BN şi a USL.
Dacă toată această activitate se organiza pe banii lor proprii, din sponsorizări, nimeni nu avea nimic de zis, dar aşa toată“paranghelia” care văduveşte bugetul judeţului şi asa sărac, (cu un miliard jumate de lei vechi), că vai de mama lui, ridică mari semene de întrebare.
Ortodocşii lui Radu
De când a ajuns în fotoliu de preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, printr-un vot rezultat nu din dragoste pentru USL sau apreciere pentru el, ci pentru partidul pe care îl reprezintă, o ţine într-una, lângă, numai într-o campanie electorală mascată, mai mult sau mai puţin. Liderul USL BN nu a ratat nici o sfinţire de biserică sau sărbătoare creştină din Calendarul Ortodox, tăieri de panglici la obiective începute pe vremea predecesorului său, Liviu Rusu, unde se afişează cu stafful CJ BN, sau al USL, după caz, în prezenţa înaltelor feţe bisericeşti de la Cluj, care au intrat premeditat sau nu într-o complicitate cu politicieni bistriţeni ajunşi vremelnic la putere.
Sunt toate adevărate “operaţiuni” de imagine cu bătaie lungă, pentru campaniile electorale care vor urma, în special pentru europarlamentare. Să te afişezi duminică de duminică, sau la orice altă sărbătoare religioasă, ca să te vadă lumea cât eşti de credincios şi de smerit nu poate însemna altceva, decât campanie electorală mascată.
Credinţa este până la urmă o chestiune care ţine de întimitatea fiecărui individ, nu să apari la toate slujbele bisericeşti, să-ţi faci cruci până la pământ şi adopţi o figură smerită, de parcă nici usturoi n-ai mâncat şi nici gură nu-ţi miroase.
Acţiunea din Vilanova i la Geltru nu a avut alt scop decât o fidelizare a electoratului românesc din această zonăîn perspectiva alegerilor europarlamentare din 2014.
Fără scrupule şi decenţa faţă de banul public, au fost folosite sume de bani luate cu precădere de la instituţiile de cultură din judeţ, Biblioteca Judeţeană, Muzeu judeţean etc.
De exemplu, dintr-un condei a fost anulat “BisFest”, un festival de teatru, iar banii alocaţi pentru această manifestare de anvergură, circa 45.000 lei au fost repartizaţi “circăreli” din Spania.
Ziariştii de primă mână
Pentru realizarea unei imagini favorabile, a fost angrenatăşi o parte din presa locală, transformată la ora actualăîntr-o fel de “gazetă de perete” a Consiliului Judeţean. Au răspuns invitaţiei făcute de Radu Moldovan, “Bistriteanul.ro”, “Timponline”, “As-Tv”, “Mesagerul”, “Bistritanews”, iar relatările de la faţa locului despre manifestarea din Vilanova i la Geltru, nu se dezmint, aprecieri laudative şi osanale, amintindu-ne de vremuri de mult apuse. Gazeta de Bistriţa va sesiza ANRMAP în privinţa modului în care au fost selecţionaţi ziariştii pentru această excursie pe bani publici.
Dansatorii şi o parte dintre ziariştii au făcut deplasarea în Spania, la Vilanova cu autocarul, iar staful Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, cu avionul de pe aeroportul din Cluj-Napoca.
Dacă până acuma politicieni bistriţeni, aflaţi la conducerea judeţului aveau cât de cât respect pentru banul public, deplasările în străinătate pentru diferite activităţi, mai mult sau mai puţin importante, cu folos sau fără, erau făcute în delegaţii restrânse, având în vedere constrângerile bugetare, criza, de data aceasta s-a deschis conducta la bani publici, fără număr.
Delegaţia baronului
Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a fost insoţit de o delegaţie, care aproape a umplut avionul cu care s-a făcut deplasarea de la Cluj. Din delegaţie au făcut parte vicepreşedinţii CJ BN, Alexandru Pugna şi Dorin Popescu, Gavril Ţărmure, şeful culturii bistriţene, protopopul Bistriţei, Alexandru Vidican, preotul Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene, iar lista este prea lungă pentru a-i enumera pe toţi cei l-au însoţit pe Radu Moldovan.
Sigur, acţiunea lui Emil Radu Moldovan a avut şi părţile ei bune, nu mai departe ca la ea au participat câteva zeci de oameni, români şi spanioli, în Piaţa Centrală din Vilanova, care au cântat şi au dansat, mai ales la ultimul spectacol folcloric organizat de CJ în cadrul proiectului intitulat atât de generos şi înşelător în acelaşi timp,”Dialoguri culturale în comunităţile româneşti din diaspora”.
Participanţi la manifestări au fost serviţi cu ţuică, au admirat arta populară bistriţeanăşi au participat la lansări de carte.
Alexandru Pugna, a făcut şi el ce se pricepe mai bine, a cântat şi a fost prezentatorul spectacolului ”De pe plai năsăudean”, la care au asistat doar câţiva români stabiliţi în Vilanova i la Geltru şi în împrejurimi. De aici rezultă că aceşti bani nu au fost investiţi cum trebuie, mai ales că efectul evenimentelor nu a avut răsunet în rândul populaţiei române din zonă.
Pentru cei aflaţi departe de casă, Placa de la Vila din Vilanova a fost a bistriţenilor, devenită pentru câteva ore pământ românesc, iar preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, vicepreşedintele CJ Dorin Popescu şi Ştefan Sângeorzan, consilierul şefului CJ, au dovedit reale calităţi de dansatori, demonstrând că se pricep mai bine la această activitate, în detrimentul administrării reale a judeţului.
Biblioteca Judeţeană”George Coşbuc” şi Editura Eikon au donat Bisericii Ortodoxe din Vilanova aproape 400 de volume, cu sarcina pentru preotul paroh Alin Constantin Toader să amenajeze o mică bibliotecă pentru feldrihenii din Vilanova I la Geltru. Culmea este căşi în cadrul unui festival e carte organizat de Editura Eikon în Cluj, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a apărut ca partener, deci frăţia social-democrată cu familia fostului ministru Vasile Dîncu este una puternică pentru Radu Moldovan.
Protopopul Bistriţei, Alexandru Vidican, şi preotul Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene, au oficiat chiar si o slujba religioasă la biserica românească din Vilanova.
Deşi promotorii acţiunii sunt oficial directorii Centrului Judeţean pentru Cultură, Bibliotecii Judeţene şi Muzeului Judeţean – Gavril Ţărmure, Ioan Pintea, respectiv Alexandru Gavrilaş, adevăratul „părinte” este Ştefan Sângeorzan, consilierul preşedintelui CJ BN, Emil Radu Moldovan.
„Ţara arde şi baba se piaptănă”, cam aşa se poate spune generic despre recenta acţiune a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud desfăşuratăîn Spania, la Villa Nova, care a fost un miniconcediu al capilor administraţiei judeţene, din banii contribuabililor bistriţeni. Acţiunea a topit nu mai puţin de 135.000 de lei din bugetul a trei instituţii subordonate CJ BN, bani care de fapt au fost alocaţi în primăvara acestui an de la bugetul judeţului.
Eveniment organizat pentru români care vin regulat acasă
Proiectul privind „dialogurile culturale” cu românii din Villa Nova a fost iniţiat printr-un protocol de parteneriat între trei instituţii subordonate Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – Centrul Judeţean pentru Cultură, Biblioteca Judeţeanăşi Muzeul Judeţean, semnat pe data de 10 iunie 2013. La două săptămâni distanţă, mai precis pe 26 iunie, consilierii judeţeni îşi dădeau acordul pentru ducerea la îndeplinire a acestui proiect. Deşi proiectului nu i-a fost nimeni potrivnic, nici măcar consilierii judeţeni democrat-liberali, totuşi consilierul judeţean Andrei Moldovan (PDL) a atras atenţia că ar fi mult mai binevenit din partea administraţiei judeţene să acorde o atenţie mai mare românilor care au o reală nevoie de astfel de dialoguri culturale. Şi a dat exemple concrete: românii din Valea Timocului (Serbia), Ucraina, Basarabia.
„Este o iniţiativă lăudabilă de a realiza un dialog cultural cu românii din afara graniţelor, dar mi se pare, totuşi, o chestiune scoasă din context. Trebuie să vedem care este contextul, ce înseamnă dialogul cultural. (...) Eu vin cu propunerea ca să avem în vedere românii care trăiesc în afara graniţelor României, care trăiesc în culturi şi sunt educaţi în culturi, altele decât cultura română, iar ei sunt români. Mă refer la cei de pe Valea Timocului, la cei din Ucraina, Basarabia de Nord şi Ţinutul Herţei şi care au nevoie de un real dialog cultural cu românii din ţară pentru a-şi păstra identitatea etnică. (...) Devreme ce noi iniţiem acest dialog cultural, la urma urmei aici nu este un dialog cultural, aceşti români care sunt la Villa Nova sunt plecaţi la muncăîn Spania, sunt acolo o comunitate, mai vin de sărbători acasă, au fost crescuţi şi educaţi în cultura în care am fost crescuţi şi educaţi şi noi, însă cei despre care vorbesc eu (n. r. – românii din Serbia, Ucraina, Ţinutul Herţei) sunt pe cale de a-şi pierde identitatea naţională”, a spus Andrei Moldovan.
Au dat banii, dar mizează pe rectificarea bugetară
Pentru realizarea proiectului au fost puşi la bătaie 135.000 de lei, bani care au provenit din bugetele alocate anul acesta de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud celor trei instituţii de cultură subordonate – Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeanăşi Muzeul Judeţean. Suma totală a fost împărţităîn mod egal, câte 45.000 lei de fiecare instituţie. Dacă Biblioteca Judeţeanăşi Muzeul Judeţean nu au un program foarte bine stabilit, sau cel puţin nu au menţionat că trebuie să renunţe la un anume obiectiv propus pentru a fi îndeplinit acest an, Centrul Judeţean pentru Cultură renunţă, cel puţin teoretic, la Festivalul central şi european de spectacol alternativ în spaţiu neconvenţional „Bisfest”. Spunem că se renunţă doar teoretic la organizarea acestui festival, întrucât într-un document adresat de instituţia condusă de Gavril Ţărmure către conducerea CJ BN în vederea susţinerii proiectului „Dialoguri Culturale”, se aduce în discuţie şi o eventuală rectificare bugetară a bugetului alocat Centrului Judeţean pentru Cultură.
„Menţionăm că cheltuielile propuse pentru desfăşurarea proiectului, în valoare de 45.000 lei, vor fi acoperite din bugetul existent aprobat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, la capitolul cheltuieli materiale „alte cheltuieli”. Pentru asigurarea fondurilor se va amâna până la rectificarea bugetară sau se va renunţa în cazul în care nu există finanţare, la Festivalul central şi european de spectacol alternativ în spaţiu neconvenţional Bisfest”, precizează Gavril Ţărmure în documentul citat.
De altfel, consilierul judeţean democrat-liberal Monica Săsărman a atras atenţia asupra acestui aspect, o eventuală rectificare a bugetului Centrului Judeţean pentru Cultură, având în vedere că pe agenda acestei instituţii figurează o serie de proiecte destul de importante. Totodată, Săsărman a solicitat ca în hotărârea de consiliu să existe o prevedere prin intermediul căreia să poată fi evitată alocarea de sume suplimentare celor trei instituţii în momentul în care se va efectua rectificarea bugetară de către Consiliul Judeţean.
„Vorbim de modificarea unui program într-un buget aprobat de către plenul Consiliului Judeţean, buget care nu poate fi rectificat tot de către plenul Consiliului Judeţean”, a venit replica preşedintelui CJ BN, Emil Radu Moldovan.
Oficialităţi bistriţene în excursie pe bani publici
La Villa Nova a plecat o delegaţie formată din 75 de persoane, jumătate fiind angajaţi ai TVR Cluj. Cealaltă jumătate au fost reprezentanţi ai judeţului, în frunte cu cei trei capi ai CJ BN – Emil Radu Moldovan, Alexandru Pugna şi Dorin Popescu. Alături de ei, din delegaţie au făcut parte trei primari – Romeo Florian (Lechinţa), Damian Muntean (Teaca) şi Vlăduţ Purja (Târlişua), şeful Centrului Judeţean pentru Cultură– Gavril Ţărmure, cel al Muzeului Judeţean – Alexandru Gavrilaş, al Bibliotecii Judeţene – Ioan Pintea, dar şi părintele protopop Alexandru Vidican.
Dar cu toate aceste activităţi culturale, religioase, de “acoperire”, acţiunea din Spania, girată de preşedintele CJ BN, Emil Radu Moldovan şi copreşedinte a USL BN, a fost una de campanie electorală mascată, pentru alegerile europalamentare din 2014 şi nu numai.
Doru Costin
Ţinta acestui început de campanie electorală cu bătaie lungă a fost localitatea spaniolă Vilanova i la Geltru, unde sunt stabiliţi câteva mii de bistriţeni, în cea mai mare majoritate proveniţi din Feldru, un fost fief al USL-ului.
Mai mult “creierul” acestei “operaţiuni”, dar şi cel cu ideea şi organizarea, Ştefan Sângiorzan, fostul primar din Feldru, în prezent consilierul personal al lui Emil Radu Moldovan, preşedintele CJ BN, s-a inspirat dintr-o acţiune anterioară pusăîn practică pe când păstorea cetăţenii din această comună, o cetate aproape inexpugnabilă a PSD BN şi a USL.
Dacă toată această activitate se organiza pe banii lor proprii, din sponsorizări, nimeni nu avea nimic de zis, dar aşa toată“paranghelia” care văduveşte bugetul judeţului şi asa sărac, (cu un miliard jumate de lei vechi), că vai de mama lui, ridică mari semene de întrebare.
Ortodocşii lui Radu
De când a ajuns în fotoliu de preşedinte al Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, Emil Radu Moldovan, printr-un vot rezultat nu din dragoste pentru USL sau apreciere pentru el, ci pentru partidul pe care îl reprezintă, o ţine într-una, lângă, numai într-o campanie electorală mascată, mai mult sau mai puţin. Liderul USL BN nu a ratat nici o sfinţire de biserică sau sărbătoare creştină din Calendarul Ortodox, tăieri de panglici la obiective începute pe vremea predecesorului său, Liviu Rusu, unde se afişează cu stafful CJ BN, sau al USL, după caz, în prezenţa înaltelor feţe bisericeşti de la Cluj, care au intrat premeditat sau nu într-o complicitate cu politicieni bistriţeni ajunşi vremelnic la putere.
Sunt toate adevărate “operaţiuni” de imagine cu bătaie lungă, pentru campaniile electorale care vor urma, în special pentru europarlamentare. Să te afişezi duminică de duminică, sau la orice altă sărbătoare religioasă, ca să te vadă lumea cât eşti de credincios şi de smerit nu poate însemna altceva, decât campanie electorală mascată.
Credinţa este până la urmă o chestiune care ţine de întimitatea fiecărui individ, nu să apari la toate slujbele bisericeşti, să-ţi faci cruci până la pământ şi adopţi o figură smerită, de parcă nici usturoi n-ai mâncat şi nici gură nu-ţi miroase.
Acţiunea din Vilanova i la Geltru nu a avut alt scop decât o fidelizare a electoratului românesc din această zonăîn perspectiva alegerilor europarlamentare din 2014.
Fără scrupule şi decenţa faţă de banul public, au fost folosite sume de bani luate cu precădere de la instituţiile de cultură din judeţ, Biblioteca Judeţeană, Muzeu judeţean etc.
De exemplu, dintr-un condei a fost anulat “BisFest”, un festival de teatru, iar banii alocaţi pentru această manifestare de anvergură, circa 45.000 lei au fost repartizaţi “circăreli” din Spania.
Ziariştii de primă mână
Pentru realizarea unei imagini favorabile, a fost angrenatăşi o parte din presa locală, transformată la ora actualăîntr-o fel de “gazetă de perete” a Consiliului Judeţean. Au răspuns invitaţiei făcute de Radu Moldovan, “Bistriteanul.ro”, “Timponline”, “As-Tv”, “Mesagerul”, “Bistritanews”, iar relatările de la faţa locului despre manifestarea din Vilanova i la Geltru, nu se dezmint, aprecieri laudative şi osanale, amintindu-ne de vremuri de mult apuse. Gazeta de Bistriţa va sesiza ANRMAP în privinţa modului în care au fost selecţionaţi ziariştii pentru această excursie pe bani publici.
Dansatorii şi o parte dintre ziariştii au făcut deplasarea în Spania, la Vilanova cu autocarul, iar staful Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, cu avionul de pe aeroportul din Cluj-Napoca.
Dacă până acuma politicieni bistriţeni, aflaţi la conducerea judeţului aveau cât de cât respect pentru banul public, deplasările în străinătate pentru diferite activităţi, mai mult sau mai puţin importante, cu folos sau fără, erau făcute în delegaţii restrânse, având în vedere constrângerile bugetare, criza, de data aceasta s-a deschis conducta la bani publici, fără număr.
Delegaţia baronului
Emil Radu Moldovan, preşedintele Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud, a fost insoţit de o delegaţie, care aproape a umplut avionul cu care s-a făcut deplasarea de la Cluj. Din delegaţie au făcut parte vicepreşedinţii CJ BN, Alexandru Pugna şi Dorin Popescu, Gavril Ţărmure, şeful culturii bistriţene, protopopul Bistriţei, Alexandru Vidican, preotul Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene, iar lista este prea lungă pentru a-i enumera pe toţi cei l-au însoţit pe Radu Moldovan.
Sigur, acţiunea lui Emil Radu Moldovan a avut şi părţile ei bune, nu mai departe ca la ea au participat câteva zeci de oameni, români şi spanioli, în Piaţa Centrală din Vilanova, care au cântat şi au dansat, mai ales la ultimul spectacol folcloric organizat de CJ în cadrul proiectului intitulat atât de generos şi înşelător în acelaşi timp,”Dialoguri culturale în comunităţile româneşti din diaspora”.
Participanţi la manifestări au fost serviţi cu ţuică, au admirat arta populară bistriţeanăşi au participat la lansări de carte.
Alexandru Pugna, a făcut şi el ce se pricepe mai bine, a cântat şi a fost prezentatorul spectacolului ”De pe plai năsăudean”, la care au asistat doar câţiva români stabiliţi în Vilanova i la Geltru şi în împrejurimi. De aici rezultă că aceşti bani nu au fost investiţi cum trebuie, mai ales că efectul evenimentelor nu a avut răsunet în rândul populaţiei române din zonă.
Pentru cei aflaţi departe de casă, Placa de la Vila din Vilanova a fost a bistriţenilor, devenită pentru câteva ore pământ românesc, iar preşedintele Consiliului Judeţean, Radu Moldovan, vicepreşedintele CJ Dorin Popescu şi Ştefan Sângeorzan, consilierul şefului CJ, au dovedit reale calităţi de dansatori, demonstrând că se pricep mai bine la această activitate, în detrimentul administrării reale a judeţului.
Biblioteca Judeţeană”George Coşbuc” şi Editura Eikon au donat Bisericii Ortodoxe din Vilanova aproape 400 de volume, cu sarcina pentru preotul paroh Alin Constantin Toader să amenajeze o mică bibliotecă pentru feldrihenii din Vilanova I la Geltru. Culmea este căşi în cadrul unui festival e carte organizat de Editura Eikon în Cluj, Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud a apărut ca partener, deci frăţia social-democrată cu familia fostului ministru Vasile Dîncu este una puternică pentru Radu Moldovan.
Protopopul Bistriţei, Alexandru Vidican, şi preotul Ioan Pintea, managerul Bibliotecii Judeţene, au oficiat chiar si o slujba religioasă la biserica românească din Vilanova.
Deşi promotorii acţiunii sunt oficial directorii Centrului Judeţean pentru Cultură, Bibliotecii Judeţene şi Muzeului Judeţean – Gavril Ţărmure, Ioan Pintea, respectiv Alexandru Gavrilaş, adevăratul „părinte” este Ştefan Sângeorzan, consilierul preşedintelui CJ BN, Emil Radu Moldovan.
„Ţara arde şi baba se piaptănă”, cam aşa se poate spune generic despre recenta acţiune a Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud desfăşuratăîn Spania, la Villa Nova, care a fost un miniconcediu al capilor administraţiei judeţene, din banii contribuabililor bistriţeni. Acţiunea a topit nu mai puţin de 135.000 de lei din bugetul a trei instituţii subordonate CJ BN, bani care de fapt au fost alocaţi în primăvara acestui an de la bugetul judeţului.
Eveniment organizat pentru români care vin regulat acasă
Proiectul privind „dialogurile culturale” cu românii din Villa Nova a fost iniţiat printr-un protocol de parteneriat între trei instituţii subordonate Consiliului Judeţean Bistriţa-Năsăud – Centrul Judeţean pentru Cultură, Biblioteca Judeţeanăşi Muzeul Judeţean, semnat pe data de 10 iunie 2013. La două săptămâni distanţă, mai precis pe 26 iunie, consilierii judeţeni îşi dădeau acordul pentru ducerea la îndeplinire a acestui proiect. Deşi proiectului nu i-a fost nimeni potrivnic, nici măcar consilierii judeţeni democrat-liberali, totuşi consilierul judeţean Andrei Moldovan (PDL) a atras atenţia că ar fi mult mai binevenit din partea administraţiei judeţene să acorde o atenţie mai mare românilor care au o reală nevoie de astfel de dialoguri culturale. Şi a dat exemple concrete: românii din Valea Timocului (Serbia), Ucraina, Basarabia.
„Este o iniţiativă lăudabilă de a realiza un dialog cultural cu românii din afara graniţelor, dar mi se pare, totuşi, o chestiune scoasă din context. Trebuie să vedem care este contextul, ce înseamnă dialogul cultural. (...) Eu vin cu propunerea ca să avem în vedere românii care trăiesc în afara graniţelor României, care trăiesc în culturi şi sunt educaţi în culturi, altele decât cultura română, iar ei sunt români. Mă refer la cei de pe Valea Timocului, la cei din Ucraina, Basarabia de Nord şi Ţinutul Herţei şi care au nevoie de un real dialog cultural cu românii din ţară pentru a-şi păstra identitatea etnică. (...) Devreme ce noi iniţiem acest dialog cultural, la urma urmei aici nu este un dialog cultural, aceşti români care sunt la Villa Nova sunt plecaţi la muncăîn Spania, sunt acolo o comunitate, mai vin de sărbători acasă, au fost crescuţi şi educaţi în cultura în care am fost crescuţi şi educaţi şi noi, însă cei despre care vorbesc eu (n. r. – românii din Serbia, Ucraina, Ţinutul Herţei) sunt pe cale de a-şi pierde identitatea naţională”, a spus Andrei Moldovan.
Au dat banii, dar mizează pe rectificarea bugetară
Pentru realizarea proiectului au fost puşi la bătaie 135.000 de lei, bani care au provenit din bugetele alocate anul acesta de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud celor trei instituţii de cultură subordonate – Centrul Judeţean pentru Cultură Bistriţa-Năsăud, Biblioteca Judeţeanăşi Muzeul Judeţean. Suma totală a fost împărţităîn mod egal, câte 45.000 lei de fiecare instituţie. Dacă Biblioteca Judeţeanăşi Muzeul Judeţean nu au un program foarte bine stabilit, sau cel puţin nu au menţionat că trebuie să renunţe la un anume obiectiv propus pentru a fi îndeplinit acest an, Centrul Judeţean pentru Cultură renunţă, cel puţin teoretic, la Festivalul central şi european de spectacol alternativ în spaţiu neconvenţional „Bisfest”. Spunem că se renunţă doar teoretic la organizarea acestui festival, întrucât într-un document adresat de instituţia condusă de Gavril Ţărmure către conducerea CJ BN în vederea susţinerii proiectului „Dialoguri Culturale”, se aduce în discuţie şi o eventuală rectificare bugetară a bugetului alocat Centrului Judeţean pentru Cultură.
„Menţionăm că cheltuielile propuse pentru desfăşurarea proiectului, în valoare de 45.000 lei, vor fi acoperite din bugetul existent aprobat de Consiliul Judeţean Bistriţa-Năsăud, la capitolul cheltuieli materiale „alte cheltuieli”. Pentru asigurarea fondurilor se va amâna până la rectificarea bugetară sau se va renunţa în cazul în care nu există finanţare, la Festivalul central şi european de spectacol alternativ în spaţiu neconvenţional Bisfest”, precizează Gavril Ţărmure în documentul citat.
De altfel, consilierul judeţean democrat-liberal Monica Săsărman a atras atenţia asupra acestui aspect, o eventuală rectificare a bugetului Centrului Judeţean pentru Cultură, având în vedere că pe agenda acestei instituţii figurează o serie de proiecte destul de importante. Totodată, Săsărman a solicitat ca în hotărârea de consiliu să existe o prevedere prin intermediul căreia să poată fi evitată alocarea de sume suplimentare celor trei instituţii în momentul în care se va efectua rectificarea bugetară de către Consiliul Judeţean.
„Vorbim de modificarea unui program într-un buget aprobat de către plenul Consiliului Judeţean, buget care nu poate fi rectificat tot de către plenul Consiliului Judeţean”, a venit replica preşedintelui CJ BN, Emil Radu Moldovan.
Oficialităţi bistriţene în excursie pe bani publici
La Villa Nova a plecat o delegaţie formată din 75 de persoane, jumătate fiind angajaţi ai TVR Cluj. Cealaltă jumătate au fost reprezentanţi ai judeţului, în frunte cu cei trei capi ai CJ BN – Emil Radu Moldovan, Alexandru Pugna şi Dorin Popescu. Alături de ei, din delegaţie au făcut parte trei primari – Romeo Florian (Lechinţa), Damian Muntean (Teaca) şi Vlăduţ Purja (Târlişua), şeful Centrului Judeţean pentru Cultură– Gavril Ţărmure, cel al Muzeului Judeţean – Alexandru Gavrilaş, al Bibliotecii Judeţene – Ioan Pintea, dar şi părintele protopop Alexandru Vidican.
Dar cu toate aceste activităţi culturale, religioase, de “acoperire”, acţiunea din Spania, girată de preşedintele CJ BN, Emil Radu Moldovan şi copreşedinte a USL BN, a fost una de campanie electorală mascată, pentru alegerile europalamentare din 2014 şi nu numai.
Doru Costin